În primul rând, modul de suflare a gazului protector
În prezent, există două metode principale de suflare a gazului protector: una este gazul protector cu suflare laterală paraxială, așa cum se arată în Figura 1; cealaltă este gazul de protecție coaxial. Alegerea specifică a celor două metode de suflare este luată în considerare din mai multe puncte de vedere. În general, se recomandă utilizarea suflării laterale pentru a proteja gazul.

gaz protector suflat paraxial

În al doilea rând, principiul de selecție a modului de suflare a gazului de protecție
În primul rând, trebuie să fie clar că așa-numita sudură „oxidată” este doar o denumire comună. Teoretic, se referă la reacția chimică dintre sudură și ingredientele nocive din aer, care duce la deteriorarea calității sudurii. Este obișnuit ca metalul sudat să reacționeze cu oxigenul, azotul și hidrogenul din aer la o anumită temperatură.
A preveni „oxidarea” sudurii înseamnă a reduce sau evita contactul unor astfel de ingrediente dăunătoare cu metalul sudat la o temperatură ridicată. Această temperatură ridicată nu este doar pentru metalul topit, ci pentru întregul proces de la momentul topirii metalului sudat până la solidificarea acestuia, iar temperatura acestuia este redusă la o anumită temperatură.
Trei, luând un exemplu.
De exemplu, sudarea aliajului de titan, când temperatura este peste 300 ℃, poate absorbi rapid hidrogenul, peste 450 ℃ poate absorbi rapid oxigenul, peste 600 ℃ poate absorbi rapid azotul, așadar sudarea aliajului de titan după solidificare și reducerea temperaturii la 300 ℃ sub această temperatură trebuie să aibă un efect de protecție eficient, altfel se va „oxida”.
Din descrierea de mai sus, nu este dificil de înțeles că protecția împotriva gazului de suflare nu trebuie doar să protejeze la timp baia topită a sudurii, ci trebuie și să se protejeze zona înghețată a sudurii. Prin urmare, în general, se adoptă gazul de protecție paraaxial prezentat în figura 1, deoarece această metodă de protecție are o gamă mai largă față de metodele de protecție coaxială din figura 2, în special pentru zona sudurii care abia s-a solidificat, având o protecție mai bună.
Suflare laterală paraxială pentru aplicații inginerești, nu toate produsele pot utiliza modul de gaz de protecție prin suflare laterală a arborelui; pentru anumite produse, se poate utiliza doar gaz de protecție coaxial, în funcție de nevoile specifice din structura produsului și de selecția specifică a formei îmbinării.
Patru, selectarea modului specific de suflare a gazului de protecție
1. Suduri drepte
După cum se arată în Figura 3, forma sudurii produsului este dreaptă, iar forma îmbinării poate fi îmbinare cap la cap, îmbinare suprapusă, îmbinare cu colț negativ sau îmbinare sudabilă suprapusă. Pentru acest tip de produs, este mai bine să se adopte metoda de suflare laterală a gazului protector, așa cum se arată în Figura 1.

2. Sudură grafică închisă plană
După cum se arată în Figura 4, forma sudurii produsului este o formă circumferențială plană, o formă multilaterală plană, o formă liniară multi-segmentată plană și alte forme închise. Forma îmbinării poate fi îmbinare cap la cap, îmbinare suprapusă, sudură suprapusă și așa mai departe. Pentru acest tip de produs, este mai bine să se adopte modul coaxial de gaz protector prezentat în Figura 2.



Alegerea gazului protector afectează direct calitatea, eficiența și costul de producție al sudării, însă din cauza diversității materialelor de sudură, în procesul propriu-zis de sudare, alegerea gazului de sudură este mai complexă, necesitând o analiză cuprinzătoare a materialului de sudură, a metodei de sudare, a poziției de sudare, precum și a cerințelor efectului de sudare. Prin teste de sudare, se alege gazul de sudură cel mai potrivit, pentru a obține rezultate mai bune.
Sursă: Tehnologia sudării
Data publicării: 02 septembrie 2021